Rămâne fascinant: dansul — până acum metaforă a libertăţii, a emoției, a trupului în mișcare — a devenit subiect de măsurare științifică. De unde știm: nu doar că sensibilitatea noastră percepe emoția, dar creierul nostru, cu toată complexitatea sa, răspunde în mod concret. Proiectul „STEM. Dans și Neuroștiință” ne amintește că granița dintre artă și știință nu e fixă — ci permeabilă, plină de potențial.
Asociația Secția de Coregrafie (ASC) a anunțat finalizarea fazei-pilot a proiectului „STEM. Dans și Neuroștiință”, primul demers din România care studiază modul în care creierul reacționează la dans — atât al performerilor, cât și al spectatorilor.
În cadrul testărilor derulate în 2025, dansatorii au fost monitorizați cu sisteme EEG portabile, iar publicul cu dispozitive specializate care au măsurat răspunsul cerebral la momentele puternic emoționale din spectacol. Primele rezultate indică activări specifice în banda Delta și posibile sincronizări între creierul celor de pe scenă și cei din sală — semn că emoția transmisă prin mișcare poate fi observată și cuantificată.
Proiectul deschide calea unor noi direcții în educație artistică, cercetare științifică și chiar terapie, echipa anunțând pentru 2026 o extindere a studiilor și colaborări internaționale.
„STEM. Dans și Neuroștiință” sugerează că arta și știința pot vorbi aceeași limbă: limbajul creierului care răspunde la emoție.
