Ioana Făcăleață a demisionat | Rămâne concluzia: puterea e temporară, responsabilitatea nu

Demisie cu explicații și fără ocolișuri la vârful Prefecturii Argeș.

Ioana Făcăleață a ales să plece nu în urma unui scandal, ci pe o logică  invocată chiar de mesajul ei: dacă proiectul politic care te-a susținut dispare, faci un pas înapoi. Personal, mi se pare un gest simplu, asumat, chiar denotă curaj.

În comunicatul său,  își descrie mandatul ca pe un maraton de crize, decizii grele și intervenții în teren — la orice oră, în orice zi. Nu își revendică perfecțiunea, dar își asumă direcția: a fost „prezentă”, cu ușa deschisă și telefonul pornit non-stop.

Poate cea mai apăsată idee din tot mesajul nu e plecarea în sine, ci felul în care își definește activitatea: fără controale „de decor”, fără războaie politice, fără instituții transformate în arme. Ca o paranteză, ar trebui să recunoaștem că a fost destul de prezentă în paginile presei locale, și adesea nu a fost zugrăvită chiar în cei mai prietenoși termeni. 

După un an și două luni, bilanțul ei nu e prezentat în cifre, ci în impact: oameni ajutați, probleme rezolvate, altele prevenite. Restul rămâne de judecat de cei care au simțit — sau nu — aceste lucruri.

Este o linie de conduită care, indiferent de opinii, ridică o întrebare incomodă pentru ce urmează: va rămâne mandatul Ioanei Făcăleață o excepție sau devine regulă?

Iată că, noi oamenii de rând suntem matorii unui final fără uși trântite, deși efervescența fostei prefecte ne-ar fi creat alte așteptări.