Mai este atât de puțin… atât de puțin până când sunetul viorii va umple din nou sala, iar emoția va deveni limbaj comun pentru toți cei care știu să asculte cu inima.
Pe 21 aprilie 2026, de la ora 18:00, Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești va deveni locul în care timpul își încetinește pașii pentru a face loc unei sărbători rare: concertul aniversar „Cătălin Iancu – Jubileu al Excelenței”. Va fi un eveniment reverență în fața unei vieți dedicate cu fidelitate și pasiune muzicii tradiționale românești.
Organizat de Consiliul Județean Argeș și Centrul „Doina Argeșului”, spectacolul va aduce pe scenă artiști de prim rang, nume care au scris, fiecare în felul său, pagini importante în cultura noastră: Paul Surugiu (Fuego), Nicolae Botgros, Maria Dragomiroiu, Aurel Tămaș, Mariana Ionescu Căpitănescu și mulți alții. Împreună, vor țese momente în care autenticitatea și emoția vor vibra pe fiecare notă muzicală.
Poate că nu este întâmplător faptul că biletele sunt deja aproape epuizate. Publicul simte și știe când urmează să fie martor la ceva care nu se repetă.
Dincolo de lumini și aplauze, în centrul acestei seri se află o povestea profesorului doctor Cătălin Iancu – virtuoz al viorii, dirijor și actual șef secție la „Doina Argeșului”, un nume rostit cu respect în lumea folclorului românesc. Un artist care nu doar interpretează și predă elevilor săi muzica Munteniei, ci o trăiește, o înțelege și o duce mai departe cu o generozitate rară.
Vioara sa nu a fost niciodată doar un instrument. A fost glas, memorie, chiar punte între generații.
În fiecare arcuș, în fiecare tremur al corzii, s-au adunat ani de muncă, de căutare, de iubire pentru rădăcini. Iar astăzi, această moștenire continuă să respire prin elevi, prin scenă, prin public și prin zâmbetul celor care îl ascultă.
„Jubileul Excelenței” promite a fi un eveniment despre trecut dar și despre continuitate. Publicul va fi martor cum frumusețea se transmite mai departe, discret, dar sigur, din suflet în suflet.
Așadar, dacă încă mai există un loc liber în sală, el nu este doar un loc pe un scaun, ci o invitație la trăire, ascultare și recunoștința pentru talentul cu care unii oameni sunt dăruiți și construiți să ne încânte pe noi toți, ceilalți.
Unele seri nu se uită, ci rămân, asemenea unui sunet de vioară, suspendate undeva între inimă și amintire.
