Dreptul răbdării

Prostul e la rang înalt

Fără el nu ai un banc,

Nu ai loc în minister

Matematica-i mister…

Căci de vrei s-aduni și-un vot

Tot la prost ajungi, socot…

Dar nu-i bai,e loc destul

Pentru prostul cel fudul

Mai ales că el vorbește

Limba ce îl mulțumește

Pe acela ce-și dorește

Orice nu e românește…

Drept răspuns, ești obligat

Să mănânci orice rahat

Dat de ăștia ce se cred

Că au câștigat de drept

Scaunul plin de bășini

Folosit de mulți străini…

Dar să nu crezi băiețaș

Că de ești tu boieraș

Ai și sânge de urmaș

De la geți, de la strămoși

Ce au dăinuit în moși,

Moși ce ne-au lăsat în piept

Demnitate și respect.

Doar aștept să-ti plâng de milă

Când ca viermele-ai să ceri

Să te recunosc, jivină

Că și tu ești…existent.