PSIHOLOGIE | Cum putem abuza emoțional pe cel de lângă noi fără să ne dăm seama? Cum putem fi victimele unui abuz emoțional fără să ne dăm seama?

 Deși există mai multe forme de abuz (verbal, fizic, financiar, sexual, medical etc), abuzul emoțional este cea mai subtilă formă dintre toate și uneori este o consecință directă a celorlalte forme de abuz. Din acest motiv, de cele mai multe ori este greu să îl detectăm în relațiile pe care le avem, fie cu proprii copii, parteneri, prieteni sau colegi de muncă. Un indicator simplu și la îndemână pentru a identifica starea de victimă a unui abuz emoțional îl reprezintă propriile emoții de frustrare, tristețe, neîncredere în propria persoană, confuzia legată de propria persoană, neliniștea, irascibilitate, sentimentul inutilității și într-un final renunțarea la propriile nevoi, rușine cu propria persoană și chiar retragere socială.

În rol de abuzator sunteți ghidați conștient (deliberat) sau inconștient de  motivaţia de bază de a exercita controlul asupra celorlalți, de a distruge sentimentul stimei de sine a celor din jur. Rolurile se pot schimba în relații. Din victimă puteți deveni agresor și invers. Cert este că nu există victimă fără abuzator așa cum nu există abuzator fără victimă. Și din nefericire, aceste comportamente se învață și se transmit din generație în generație.

De ce apare abuzul?

 Cauzele pot fi multiple printre care se numără: predispoziția genetică, învățarea prin imitație (copilărie în mediu abuziv sau valorizarea puterii în familie), stimă de sine scăzută, imaturitate emoțională, impulsivitate crescută și autocontrol scăzut, stresul și abilitățile deficitare de gestionare a acestuia, probleme sociale (șomaj, sărăcie, izolarea de rude și prieteni, divorț, deces), crize de sănătate (boala, handicapul, abuzul de droguri și alcool) și tulburările de personalitate.

Un singur comportament poate să nu conducă la abuz, dar o combinație de atitudini sau comportamente poate determina un mediu abuziv cu condiția expunerii repetate la acestea din partea unei persoane cu care vă aflați în relație de încredere, răspundere sau putere. Într-o primă fază puteți să nu vă dați seama de gravitatea situației, negând, minimalizând sau trecând cu vederea ceea ce se întâmplă sau chiar găsind scuze abuzatorului.

CONȘTIENTIZAREA atrage SCHIMBAREA!

Cum recunoaștem abuzul emoțional?

Dacă trăiți într-un mediu dominat de comportamentele de mai jos – sunteți victimă a abuzului emoțional

Dacă manifestați față de cineva comportamentele de mai jos – sunteți abuzatorul cuiva

• Vă invit să parcurgeți câteva semne observabile în comportamentele și atitudinile de zi cu zi:
• 1. Retragerea afecţiunii sau amenințarea cu retragerea afecțiunii  ,,Nu te mai iubesc dacă nu…”, ,,Eu te iubesc când…”, ,,Mami se va îmbolnăvi dacă tu….”, ,,Te părăsesc dacă nu…”, ,,Nu mai vorbesc cu tine dacă nu…!”
• 2. Solicitări nerealiste sau peste puterile persoanei: cerințe de a renunța la propriile nevoi, de a  dedica întregul timp ,,Nu petreci suficient timp cu mine!” (în condițiile în care persoana i se dedică aproape total).
• 3. Crearea haosului, imprevizibilului: schimbări bruște ale emoțiilor, oscilații în comportament, căutarea unor motive de ceartă doar de dragul conflictului
• 4. Comunicare deficitară: mesaje/cerințe contradictorii/duble
• Mesaj 1: ,, Nu îmi place să primesc flori! Nu îmi plac florile!”
• Mesaj 2: ,, Tu niciodată nu îmi cumperi flori!” (și persoana în cauză nu știe cum să se comporte)
• 5. Presupunerea că celălalt trebuie să-i citească gândurile în lipsa unui mesaj clar: ,,Nu ți-ai dat seama că asta îmi doream?”
• 6. Atitudinea constantă de nemulțumire: orice ați face, e greu să mulțumiți pe celălalt
• 7. Nerespectarea promisiunilor/înțelegerilor făcute într-o manieră repetată
• 8. Subminarea și critica constantă : ,,Nu ai făcut bine! ”,  ,,Ești prost/proastă!” , ,,Nu ești în stare nici să…!”, ,,Ce urât te-ai îmbrăcat!”, ,,Puteai și mai bine!”(nu e suficient cât poți să faci), ,,Ești un copil rău!”,,, Ești o mamă rea!”, ,,Nu mă pot baza pe tine!”
• 9. A întoarce pe ceilalți împotriva persoanei (a căuta aliați împotriva victimei)
• 10. A ridiculiza familia persoanei: ,,Semeni cu…!”,  ,Parcă ai fi…!”
• 11. Învinovățirea, manipularea și utilizarea șantajului emoțional: ,,O să mă bagi în pământ!”, ,,Din cauză că faci asta, mie îmi e rău”, ,,Fără tine nu pot să trăiesc!”, Dacă mă părăsești, mă sinucid/îți iau copilul și nu o să îl mai vezi”, ,,Dacă mă ascultai…” ,,Dacă îți pasă de mine, nu te întânești cu prietenii tăi azi!”, ,,Dacă mă iubești pe mine, de ce îți place să te uiți la fotbal cu tata!”, ,,Pe cine iubești mai mult:pe mami sau pe tati?”, ,,Dacă îți pasă de mine, faci munca în locul meu!”
• 12. Respingerea sau ignorarea celuilalt: refuzul de a răspunde la dialog, refuzul  comunicării cu celălalt atunci când partenerul de discuție inițiază dialog
• 13. Constrângerea de a denatura realitatea, de a minți: ,,Să nu cumva să îi spui lui X că te-am certat/lovit/pedepsit”, ,,Dacă te întreabă X, spune-i că…”, ,,Dacă ma iubești, faci asta pentru mine …”, ,,Să nu cumva să lași pe ceilalți să observe că ne-am certat, că….”!
• 14. Negarea nevoilor sau neglijarea: ,,Ce îți trebuie ție să…!”, ,,Ce tot te plângi că ești obosit (ă)!”, ,,Nu ai nevoie de…..!”
• 15. Negarea emoțiilor și sentimentelor: ,,Nu ai de ce să plângi”, ,,Fii tare! Doar ești bărbat/mare acum”, ,,Nu te mai plânge atât!”, ,,Nu are cum să te doară!” .
• 16. Minimalizarea trăirilor celuilalt: ,,Hai că nu e așa grav!”, ,,Exagerezi!”, ,,Ești prea sensibil/ă!”
• 17. Ridiculizarea preferințelor, ideilor, valorilor cu scopul desconsiderării: ,,Cine a mai pomenit să îți placă….(pizza)!”, „Nu știi ce vorbești””, „Nu ai dreptate!”
• 18. Amenințări legate de obiecte dragi: ,,Dacă tu nu…nici eu nu”, ,,Să-mi dai înapoi….dacă nu!”
• 19. Reamintirea unei situații trecute de abuz: ,,Mai ții minte ce ți s-a întâmplat când…”
• 20. Schimbarea regulilor ,,în timpul jocului”: ,,Nu mai facem așa…” (deși era stabilit anterior)
• 21. Amenințări de tipul: ,,Îi spun eu lui X….că nu ești în stare să…” (te face eu de râs)
• 22. A pune persoana într-o poziție umilitoare cum ar fi: ,,Dacă vrei să iei mașina mea, trebuie să mă rogi mai mult” (relația soț-soție), ,,Este nevoie să mă implori de față cu X ca să te iert!” (persoana o poate cere direct sau așteaptă să aibă public care să asiste la ceartă/ritualul de iertare).
• 23. Folosirea unor porecle umilitoare care atacă o vulnerabilitate, înjosirea, insultele, ironia, sarcasmul (sub pretextul amuzamentului): ,,Nu mai știi de glumă”/ ,,Hai că am glumit doar!”
• 24. A te comporta de parcă persoana nici nu există . Mesajul din spatele atitudinii: Tu nu contezi pentru mine
• 25. Dependența: dorința de a crea o legătură de dependență și anularea autonomiei personale: ,,Nu mai merge la muncă, aduc eu bani!”, ,,De ce să ieși cu prietenele dacă mă ai pe mine?”, ,,La ce îți trebuie să urmezi cursuri de…?
• 26. Manifestarea unor comportamente dependente: jocuri de noroc, alcool, substanțe

Autor: Profesor Psiholog CRISTINA NILĂ

Sursă foto: www.istockphoto.com/ro/ilustra%C8%9Bii/mind-control