Dacă era să scriu acest articol pe vremea personajului amintit în subtitlu aș fi spus: „Cea mai …curtezană din Botoșani și-a găsit omologul în politica românească”, Stop!… de curiozitate, cu ce termen ați înlocui puncte, punctele?
Nu cred că tâmpită?!
În primul rând nu cred că omologul politician are aceasta însușire definitorie! …sau da?
Tâmpită sau tâmpit, e el primar și ea curtezană?
Asa am vrut noi, românii, invidioși din genă, ca nici măcar edilii noștri să nu fie mai deștepți decât noi. Cred ca de-asta ii alegem p’ăștia…
Comicul telenovelei de la Botoșani ( detalii AICI), mi-a dat de gândit, recunosc!
Concluzia mea e că amantele nu mai sunt ce-au fost odată, cu toate că romantism există, potențial există, iar puterea financiară..există și ea. Fie și pe bani publici!
Dezamăgirea mea e că într-o lume superficială si amantele devin superficiale.
Cum poate o amantă să nu promoveze un examen, deși are subiectele și rezolvările lor din timp?
Cum să știe tot orașul despre tot ce se întâmpla acolo, și numai soțul încornorat să aibă curaj să vorbească?
Faza cu bulevardul, lalelele și crinii imperiali, toate pe bani publici, nu că a fost totală, dar i-a dat plus valoare primarului înamorat. Pentru că pornind de la dorința de a-și face iubita fericită, a infrumusețat și împarfumat orașul, cu diafanele flori! Așa ar trebui privit, per ansamblu.
Până la cazul de la Botoșani, în concepția mea expresia amantă deșteaptă era un pleonasm! Adică, o amantă nu poate să nu fie deținătoare de inteligență, lipsa acesteia anulându-i cumva statutul. Prejudecata este de fapt împâmântenită de folclorul misogino -răutăcios care afirmă că pe pământ există două tipuri de femei: curve sau proaste.
Evident că nu-i asa, categoriile de femei fiind împățite pe criterii mult mai complexe.
Să aruncăm totuși, spre aducere aminte, o privire în trecut, poate amantele vor conștientiza importanța prezenței lor în alcov și își vor lua rolul mult mai în serios!
Influența amantelor în istoria României a fost subiectul unor povești și intrigi fascinante de-a lungul timpului. De-a lungul epocilor, amantele au jucat uneori roluri semnificative în viețile liderilor politici sau regali, având un impact asupra deciziilor și evenimentelor istorice. Cu toate acestea, această influență nu a fost mereu vizibilă sau oficial recunoscută, deoarece societatea a fost adesea conservatoare și reticentă în a recunoaște relațiile extraconjugale.
În timpul domniei marilor voievozi sau conducători ai principatelor românești, amantele au fost adesea implicate în intrigile politice și în crearea sau prăbușirea alianțelor. Unele dintre aceste femei au reușit să-și consolideze influența în culise, influențând deciziile și politica din spatele scenei. Cu toate acestea, în multe cazuri, amantele au rămas în umbră, iar contribuția lor reală poate fi doar speculată în contextul istoric.
Un exemplu notoriu este Elena Lupescu, amanta lui Carol al II-lea, regele României în perioada interbelică. Elena Lupescu, de origine evreiască, a avut o relație controversată cu monarhul. Prin intermediul acestei relații, ea a influențat deciziile lui Carol al II-lea, având un impact semnificativ asupra politicii și evenimentelor din acea perioadă.
Elena Lupescu a fost asociată cu o serie de decizii politice și intervenții în administrația publică, ceea ce a stârnit critici și controverse în societatea românească.
Implicarea ei în afacerile politice a fost privită ca o sursă de instabilitate și nemulțumire, contribuind la tensiunile politice din acele vremuri. Relația lor a avut consecințe semnificative asupra imaginii monarhiei și a puterii regale în perioada respectivă
Este important să subliniem că astfel de relații au fost întotdeauna privite în mod diferit în societate, iar opinia publică a variat în funcție de perioadă și de personalitățile implicate. În ciuda controverselor, influența amantelor în istoria României a adăugat nuanțe complexe în povestea evoluției politice și sociale a țării.
Așadar, stimate amante, nu vă deziceți importanța statutului, jucați-vă rolul asumat și nu doar în interes personal, ce naiba! Dați dovadă de inteligență, fiți abile, și iată… istoria vă va păstra între filele sale!
Foto ilustrativ. Surse foto: Freepick, Depositphotos
1 comentarii
Minunat articol, dar… Elena Lupescu nu era evreică, ci româncă, nu era nici de origine evereiască, atâta timp cât ambii părinți (născuți evrei) fuseseră botezați, cu mult înainte de nașterea ei: tatăl – ortodox, după care a fost și naturalizat (împământenit) român, mama – catolică. Pe cale de consecință, cum se zice, ea s-a născut româncă și creștină, botezată ortodox.